Motor W16: Blocul
The English posting of this blog is located here.
In a 3-a parte a seriei despre motorul W16 voi prezenta blocul motor si voi explica detaliat constructia lui.
Explicatiile detaliate despre constructia blocului pot fi gasite in “extended entry” de la sfarsitul postarii.
Va multumesc pentru ca ati citit despre aceasta constructie. Continuati sa cititi urmatoarele postari ce vor include arborele cotit si rationamentul matematic folosit in constructia lui.
George Bucsan
Worcester Polytechnic Institute
Aerospace Engineering, 2014
Principala caracteristica a acestui bloc motor este numarul de randuri de cilindri, patru, pe care le voi numerota de la stanga la dreapta 1-4. La inceput voi crea o versiune bruta, marita a blocului, cu cinci suprafete superioare, patru dintre ele perpendiculare pe planurile cilindrilor (ideal pentru a construi gaurile) si o suprafata orinzontala, centrala. Geometria randurilor de cilindri este: unghiul V dintre partea stanga si cea dreapta = 72°, unghiurile V dintre cele doua seturi de randuri foarte apropiate = 15°. Acestea se pot rescrie raportate la verticala (planul din dreapta ) primul rand = -43.5°, al doilea rand = -28.5°, al treilea rand = 28.5°, al patrulea rand = 43.5°. Un alt lucru important este distanta dintre planurile cilindrilor si axa centrala (a vilbrochenului) 12.5mm = .492inch. Asadar, este de retinut faptul ca axele cilindrilor / pistoanelor nu intersecteaza arborele cotit.
Am inceput sa construiesc acest bloc „intermediar” prin initierea unei schite in planul frontal si desenarea unei axe verticale si a unei axe orizontale (centerlines) prin origine. Apoi, am desenat alte patru linii pentru constructii la unghiurile descrise mai sus. Am unit extremitatile inferioare ale celor patru linii, doua cate doua, astfel incat sa se pastreze simetria, si apoi le-am atasat axei verticale. Urmatorul pas a fost fixarea distantei pana la axul central: Am dimensionat distanta dintre axe si origine la 0.492 inch. Pentru a incepe schitarea conturului suprafetei superioare a blocului intermediar am desenat patru linii, fiecare perpendiculara pe una din axele 1-4. Axele reprezinta mediatoarele acestor linii. Apoi am unit extremitatile apropiate ale celor doua grupuri de linii (precum in figura de mai jos).
Acum ca am facut forma de baza pentru planurile cilindrilor si suprafata superioara a blocului intermediar, am inchis conturul pentru a crea un Extrusion. Am extins liniile din extremitati cu 0.885inch si apoi le-am conectat la axa orizontala prin linii paralele cu planurile cilindrilor (1 si 4). Am desenat doua linii pentru constructie, scurte si verticale, prin axa orizontala, pentru a ma ajuta la constructia unui arc tangent, centrat in origine, cu raza 2.75 inch (putin mai mare decat raza contragreutatilor arborelui cotit). In final, am adaugat doua linii orizontale si am extins liniile superioare incat sa se intersecteze, astfel inchizand schita.
Prin crearea unui Extrude de 24.35 inch pornind de la schita initiala am obtinut blocul intermediar. Am ales aceasta dimensiune dupa ce am ajustat gaurile cilindrilor si distanta dintre ele; de aceea voi explica aceasta dimensiune cateva paragrafe mai jos. Am decis sa incep prin a plasa primul cilindru la 1 inch fata de marginea blocului (2.65’’- intre centrul cilindrului si margine) si apoi urmatorii cilindrii la 2 inch unul fata de celalalt (5.3’’ intre centre consecutive). Desi distanta dintre cilindri va ramane constanta pe toate cele patru randuri, distanta dintre primul cilindru si muchia blocului va varia, astfel dimensiunea de 2.65 va creste cu numarul randului de cilindri. Pentru a crea geometria descrisa mai sus am inceput cu o schita pe prima suprafata superioara (cea din stanga). Am transformat muchiile in entitati si apoi in linii de constructie. Am desenat o linie paralela cu cele doua linii de 24.35’’ prin axa ce reprezinta primul rand de cilindrii pe schita frontala. Am folosit acea linie pentru a desena un cerc de 3.3 inch diametru si pentru a face un model liniar de patru entitati. Pentru a defini schita complet am facut centru celui de-al patrulea cerc coincident cu axa modelului liniar, si am adaugat Smart Dimension (5.3’’) intre doua cercuri adiacente.
Dupa ce am creat un Extruded Cut – Through All, am creat aceasi geometrie pentru suprafetele urmatoare, cu distantele dintre primul cilindru si marginea blocului: 5.3’’ pentru al doilea rand, 3.15’’ pentru al treilea rand si 5.8’’ pentru al patrulea rand. Nu trebuie sa existe doi cilindri cu acesi proiectie pe arborele cotit, deoarece bielele trebuiesc sa fie adaugate consecutiv si nu se pot intersecta. Numerele de deasupra provin din faptul ca distantele dintre cilindrii si marginea blocului au o stransa legatura cu dimensiunile partilor arborelui cotit. Aceste doua entitati sunt corelate geometric, astfel este cel mai usor sa fie construite separat si ajustate apoi pentru a se potrivi. Desenele din fisierul de referinta pot oferi niste proportii de baza dar nu sunt intotdeauna corecte, de aceea este nevoie de niste aproximari.
O nota despre dimensiunea de mai sus (24.35 inch): dat fiind ca al patrulea rand are distanta fata de margine 5.8’’, ca sunt patru gauri fiecare cu diametrul 3.3’’ si distantate la 5.3’’ (intre centre), si ca distanta fata de marginea din spate a blocului trebuie sa fie 2.65’’ (precum distanta randului 1 fata de fata frontala) pentru a pastra simetria, un mic calcul arata intelesul fizic al numarului: 24.35=(5.3+0.5)+(5.3*3)+2.65+1 .
Pentru a introduce pistoanele mai usor, am creat axe prin centrele cilindrilor. Ordinea pe care am folosit-o este este cea folosita la numerotarea pistoanelor/cilindrilor. Primul piston conectat la vilbrochen este cel cu numarul unu, al doilea este cel cu numarul doi, si asa mai departe, precum in imaginea de mai jos.
Deoarece axele cilindrilor nu trec prin axul central al motorului (axul vilbrochenului), este dificil de calculat exact inaltimea blocului in acest moment. In prima mea constructie a acestui model am construit initial arborele cotit, l-am plasat in interiorul blocului si am adaugat pistoanele 1-4. Prin setarea vizualizarii pe Wireframe, planul frontal, si prin miscarea pistoanelor in punctul mort superior (PMS) am reusit sa masor distanta dintre suprafetele lor superioare si fetele blocului. Cu acele masuratori am stiut exact cat sa „tai” din bloc. Pentru a fi mai precis in aceasta (re)constructie, am copiat schita din fisierul meu initial si apoi am definit-o complet prin relatii si Smart Dimensions. Apoi am creat un Extruded Cut prin intregul bloc. Acum forma superioara a blocului este completa.
In acest punct, vilbrochenul poate fi vazut din exterior atunci cand este pus in bloc, de aceea am ales sa inchid partea frontala si cea dorsala a blocului prin doua Rib(s), sau prin una singura si un model liniar. Pentru Rib am desenat o linie orizontala prin diametrul cercului de pe schita frontala. Grosimea am fixat-o la 0.87 inch – aceasta dimensiune a fost determinata dupa ce am introdus arborele cotit. Am facut un model liniar din acest Rib de-alungul lungimii blocului la o distanta de 24.35-0.87=23.48 inch.
Singura trasatura importanta ramasa este decupajul pe fata frontala si cea dorsala pentru a permite arborelui cotit sa iasa din bloc si sa se conecteze la alte sub-ansamble (transmisie,etc.). Aceasta a fost facuta prin o schita circulara centrata in origine pe fata frontala si un Extruded Cut – Through All . Diametrul acestui cerc este de 1.93inch, egal cu diametrul fusului palier al arborelui cotit.
O modificare adaugata in timpul constructiei curelelor pentru axele cu came este o gaura in partea din spate a blocului ce sustine o fulie dubla. Diametrul este de 0.76 inch, este plasata la 6.5 inch deasupra originii (pe suprafata din spate), si adancimea este de 3 inch.